Sculptor Ioan Croitor Bradescu


Sculptor Ioan Croitor BradescuSculptorul Ioan Croitor Bradescu

scopul trecerii noastre prin viata este redobandirea unitatii cu Intregul, a identitatii Divine”

Mi-a fost dat sa cunosc inca un Om. Un Maestru care, in simplitatea sa, se numeste singur “doar un palmas”. Genial, de o modestie rar intalnita, patruns de lumina si credinta, un insufletitor al lemnului, al “strambaturilor” intalnite inaintea pasilor sai.

Am urcat pe aleea de sub Tampa cu emotie si parca drumul catre Turnul Lemnarului, unde isi avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zabovit o clipa, inainte de a cobori treptele spre usa grea, larg deschisa, ca o gura spre o alta dimensiune.
Am batut usor, cu sfiala, ca si cum m-as fi aflat in fata unei chilii monahale.coloane

–Bucurosi de oaspeti? intreb.

–Intra, spuse el cu voce blanda, si imi zambi larg. Ochii sai plini de intelepciunea adanc si tainic pastrata a strabunilor, pareau ca ma citesc ca pe o carte deschisa.
In camaruta mica, impanzita de lucrari, aerul mirosea proaspat, a lemn insufletit.
Ne-am asezat pe doua scaunele mici, rotunde, in fata unei mese cu blat gros si adancituri incrustate din loc in loc, sub forma de bol. Am ramas cu ochii atintiti asupra lemnului masiv, putin finisat, in care se zareau noduri, linii neregulate si mi-am trecut usor, aproape involuntar, palmele peste ea, peste masa, s-o pricep mai bine, sa ii simt textura.

–Asta, spuse el, e o masa pastorala, o foloseau in vechime oamenii muntelui. Nu aveau nevoie de blide. Uite aici( si atinse o adancitura) isi asezau merindele, mamaliga, si mancau cu linguri de lemn.
Nu prea stiam de unde sa incep. Ce sa-l intreb. Energia locului pusese stapanire pe mine. Eram fascinata. M-a vazut incurcata si a inceput singur, simplu, sa-mi prezinte vechile ustensile de cioplit, unelte folosite in gospodarii, “instrumentele muzicale pentru lemnarit”, cu rabdarea unui dascal de tara.
Incet, am prins curaj.

–Cum v-ati caracteriza in cateva cuvinte, pentru cei ce nu va cunosc?

Un palmas, un cioplitor in lemn, care vrea sa faca viata mai frumoasa…Vezi tu, noi suntem mici copii ale Creatorului, care atunci cand ne-a zamislit, a pus taraSculptor Ioan Croitor Bradescuna, apa si Duh Sfant, iar noi incercam la randul nostru sa cream, sa insuflam viata lucrului, punand iubire in locul Duhului Sfant.
Sunt un un om care incearca sa nu se piarda de origini, de credinta pe care o simtim in adancul sufletului si care ne cheama in permanenta. Noi suntem acea frunzulita din varful unei crengute de pe marele Arbore Adamic. In spatele nostru, puzderie de perechi s-au multiplicat pana am ajuns aici. Din pacate, noi incercam sa ne rupem de “setarile” noastre de baza: credinta, natura, informatia genetica, desi depindem de ele. Ne zbatem continuu, ne smucim si negam ceea ce suntem de fapt. Am uitat sa pasim cu talpa goala pe iarba umeda, sa privim cerul, sa ascultam pasarile, vantul, sa ne ascultam pe noi. Trebuie sa ne uitam inapoi, mult inapoi, pentru a intelege Intregul.

Sunt un calator ce cauta sa se apropie si sa priceapa radacinile neamului nostru. Este bine sa te raportezi la oameni care au scris istoria Romaniei. Anul l-am inceput cu pelerinaje. Am fost la Putna, la mormantul lui Stefan cel Mare, la Curtea de Arges, la Sarmizegetusa, in Bucuresti la moastele sfintilor martiri Brancoveni, Prislop la mormantul lui Arsenie Boca si ca o ironie a sortii, in Targu Jiu, unde am vazut anul acesta, pentru prima oara, Coloana Infinitului a lui Brancusi.

–Doar acum? Nu as fi crezut acest lucru, mai ales ca sunt multi aceia care va compara cu Brancusi. Stiu ca ati fost numit chiar “Brancusi de la poalele Tampei”.

–Este putin fortata comparatia. N-ai cum sa te asemeni cu Brancusi. Brancusi e mare…e monumentul ce ni l-a daruit destinul. E coloana care creste si descreste ca intr-o vesnica pulsatie, spre infinit. Lucrarile sale sunt definitorii pentru Romania.

Stiu ca aveti si dumneavoastra o coloana a infinitului, inaltata la Lunca Bradului, in Judetul Mures. Ce ne puteti spune despre ea? Ce simbolizeaza?

–Intai o sa-ti spun povestea locului si apoi cea a coloanei.

Numele asezarii i l-au dat plutasii care plutareau pe Mures si pe vaile Ilvei si a Salardului. La rascrucea acestor ape se gasea o lunca ce adapostea un brad mare, batran. Acolo, plutasii isi legau plutele confectionate de ei si asteptau ca apele sa creasca pentru a putea pleca in aval cu ele. De aici vine denumirea “Lunca Bradului”.Sculptor Ioan Croitor Bradescu

Coloana isi incepe povestea pe cand eram eu copil. Bunicul meu a fost tamplar. Eu mergeam des pe la el si mereu ma minunam de mirosul de rasini, de tanin si de “melcisorii” care ramaneau in urma rindeluirii lemnului. Resturile acelea de lemn asemanatoare celor care raman in urma ascutirii creionului ma fascinau. Forma lor de spirala. Cand am crescut, am avut mereu dorinta de a ciopli “spirala”.

Noi cand ne nastem, omblical ne rupem de mama, apoi parintii ne aseaza in mana preotului iar preotul ne scufunda de trei ori in apa, apoi curatei, in fata altarului, ne ridica si ne inchina cerului. Cand ne inchina cerului, se formeaza a doua legatura a noastra, cu Intregul. De aceea, locul unde ne-am nascut devine centrul lumii, axa lumii (axis mundi). Este un loc special, care ne ofera o amprenta anume, unica (pe care o pastreaza stiintific vorbind si apa din corpul nostru) si care ne urmareste toata viata.

Asta reprezinta din punct de vedere spiritual “Coloana cerului” sculptata de mine. Din acest motiv este amplasata in gradina casei stramosesti.

Tehnic, coloana este realizata din trei suvite impletite in spirala, simbolizand cele trei tipologii intalnite in zona: moldoveni, romani veniti de pe Valea Muresului si maghiari. Totodata, cele trei ape: Muresul si cele doua bazine hidrografice, Valea Salardului si Valea Ilvei.

Ca o paranteza in spirit de gluma, mi-a spus cineva cand am asezat coloana la locul ei: “pai bine, mai Ionica, crezi ca cineva o sa inteleaga ceva din asta?” I-am raspuns: “Nici nu trebuie. Daca a ridicat macar privirea catre cer, urmarind inaltarea ei, ajunge! Inseamna ca mi-am atins scopul”

–Va amintiti prima lucrare pe care ati creat-o?

–Prima lucrare am facut-o in lut. A fost o incercare de a ma exprima artistic. Ma plimbam pe marginea unui parau, am bagat mana in apa si am scos un pumn de argila cu multe irizari, care m-a uimit. Am amestecat-o putin, am framantat-o, pana am format un bulgare de lut din care am facut prima mea lucrare: un chip cu barba si par mare. Aveam cumva predispozitia de a purta barba, insa sotia m-a pus sa aleg: ori ea, ori barba. Am ales sotia.

Sculptor Ioan Croitor Bradescu

Mai traziu am inteles oarecum de unde aceasta chemare, desi am incercat sa pasesc pe un teren primejdios. Mi-a cazut in mana o carte ce vorbea despre regresia in vietile anterioare. Am crezut eu ca era o treaba simpla, de autohipnoza. Trebuiau inregistrate pe un casetofon comenzile si ascultandu-le iti induceai starea necesara regresiei. Eu am inteles imediat despre ce era vorba si treptat mi-am relaxat complet fiecare deget, fiecare particica a corpului, pana ce am ajuns in stare de inconstienta. Atunci, am vazut un om in varsta, imbracat in straie monahale, care tundea iarba si care purta o barba mare. La un moment dat am fost trezit de o musca si abia atunci am realizat ce facusem. Am fost putin socat, mai ales ca uitandu-ma pe geam culorile din vis pareau extrem de vii fata de ceea ce vedeam eu cu ochii in viata de zi cu zi. A fost o experienta incredibila, dar pe care nu as mai repeta-o.

–Ce va inspira, Maestre? Aveti vreo tema preferata?

–Ce ma inspira…? Uite, ma plimb prin padure, ascult cantul pasarilor, ma minunez de fosnetul frunzelor, pana imi iese in cale vreun ciot, o strambatura. O ridic de jos si imi inchipui cam ce se poate ascunde in ea. Incep sa o creez deja in minte. Apoi, ma apuc de lucru doar speculand marea sculptura a Creatiei. Eu adun, mai trag o linie, doua, dar adevarata arta este facuta de natura. Sculpturile mele vin din atelierul naturii.

cruce amplasata la Busteni

Tema care ma fascineaza cel mai mult este Crucea…dincolo de rastignire, crucea simbolizeaza pe verticala drumul spre inalt, iar orizontala este planul nostru terestru.

–Cat de cunoscute va sunt lucrarile?

–Am avut norocul sa le trimit in toata lumea. Ce-i drept, mai mult europenii sunt interesati de aceasta forma de arta, sunt mai patrunsi de crestinism, de credinta. Credinta da forta! Multe s-au dus in Italia, Franta, Spania. Occidentalii sunt mai practice. La noi in tara, s-a intamplat ca oameni care rezonau cu o lucrare anume sa inceapa sa planga…E cea mai frumoasa multumire. Sa ajungi la sufletul omului.

N-o sa uit niciodata prima mea experienta intr-ale comertului…imi luasem si eu o taraba, intr-o zi de targ, sau mai bine zis o jumatate de taraba, caci o imparteam cu alti comercianti mult mai guralivi si zgomotosi, priceputi in ale negotului. Eu mi-am asezat timid cateva mascute si cruciulite din lemn si stateam asa, cu capul plecat, in pozitia ghiocelului, apasat de mandrie si orgolii, pana ce am vazut oprindu-se o pereche de incaltari in fata mea. Atat vedeam, incaltarile, la cat stateam de adus. Si le studiam, ca erau de calitate si-mi puneam o groaza de intrebari, neindraznind sa ridic capul pana ce stapana pantofilor mi-a cerut doua dintre mascute. Nu mi-a venit sa cred ca le-am vandut. Atunci, mi-am facut o cruce mare si-am zis:” Multumesc bunului Dumnezeu ca ceea ce fac eu trebuie cuiva!”

–Aveti mereu un chip luminos, o voce domoala, o liniste care vi se citeste in ochi. Sunteti un om fericit?

–Da! Sunt un om liber! Uite, de exemplu faptul ca nu am masina m-a ajutat sa fac atatea excursii, pelerinaje. Nu e bine sa cream dependente, atasamente. Cand calatoresc, ma uit in departare. E o forma de terapie. Scapa ochiul de stransoarea lucrului.
Vocea pe care tu o numesti blanda, vine din repetitia rugaciunii. Prin rugaciune, ea se armonizeaza, devine rotunda, adresarea se face cu smerenie, cu iubire. Uite, acum vin alegerile. Eu, ca un om liber, o sa merg sa votez si apoi, de luni, o sa ma gandesc cum sa fiu mai bun ca sa-mi ajut presedintele, tara, sa fiu mai eficient in ceea ce fac. Sa fiu de folos.
Fericirea pentru mine inseamna sa pot lucra in fiecare zi exact ceea ce vreau, ce simt. In fiecare zi am bucuria ca am creat ceva!

–Cateva cuvinte de incheiere?

–Sa nu uitam nicicand ca scopul trecerii noastre prin viata este redobandirea unitatii cu Intregul, a identitatii Divine!

–Ce binecuvantare sa te avem aici, printre noi, un “palmas” plin de lumina, simplitate, har si “iubire de tot ce-i viu!” Maestre, dupa ce te-am auzit din nou, dupa ce am mai aruncat o privire pe furis minunatiilor din atelier, am mai facut un pas spre adevar, cunoastere si divin. Am mai scurs o lacrima si cu ea am mai scapat de o povara. Minunat! Sa ne traiesti si sa ne arati drumul multi ani de acum inainte!

Din lucrarile Maestrului:

“Coloana Cerului” sau axis mundi, axa lumii este un element de cult precrestin, foarte vechi, regasit in constructia stalplor de casa, a crucilor, a troitelor.

“StramosiiSculptor Ioan Croitor Bradescu” este la baza o radacina de stejar, veche de aproape o suta cincizeci de ani, in care se regasesc chipurile bunicului, strabunicului.

“Gura mare a lumii”, creata dintr-o radacina si avand mai multe capete cu guri care se pierd intr-o gura comuna, simbolizeaza gura sparta, gura sloboda, cea care arunca afara toate rautatile pe care le scoatem din minte fara sa cugetam prea mult si astfel ele devin pacate, patimi.

“Idila” sugereaza un cuplu, doua pasari ce se impletesc si se completeaza intr-o frumoasa poveste de dragoste, sugerand aspiratia spre inalt, spre spiritual, iubirea fiind de natura divina.

Asezare in timp si spatiu:

S-a nascut la data de 14 decembrie 1952, In Lunca Bradului, Judetul Mures, intr-o familie cu cinci copii, el fiind cel mai mare dintre frati. Numele sau era Ioan Croitor. Invataturile stramosesti si apropierea de natura, l-au impns inca din tinerete spre mangaierea lutului si a lemnului. In anul 1998 vine in Brasov si se stabileste aici, casatorindu-se cu Lomira Bradescu, ce-a de-a doua sotie, astfel numele sau devenind Ioan Croitor Bradescu.

Sculptor Ioan Croitor Bradescu

De-a lungul vremii si-a expus lucrarile la expozitii atat in tara (Brasov: Turnul Lemnarului, Hotel Aro Palace, Reduta; targul Mures) cat si in strainatate (Strasbourg-Franta, cu tema” Crucea si obarsia ei”, Bonn-Germania, “Zilele Internationale ale Bonnului” )

Sculptor Ioan Croitor Bradescu

 

 

 

 

 

In acest moment, lucrarile Maestrului Ioan Croitor Bradescu se pot admira doar pe pagina de Facebook, la urmatoarea adresa:https://www.facebook.com/croitorbradescu.ioan

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s